Poiana Închisă, grădina suspendată a Pietrei Craiului
Mărturisesc că nu cred în topuri. Îmi este foarte greu să nominalizez “cel mai”. Însă un loc face excepție, dacă mă întrebați care este zona mea preferată din munții României am să răspund fără ezitare “Poiana Închisă”.
Această poiana suspendată se află chiar sub creasta sudică a masivului Piatra Craiului. Traseul care duce în poiană, ca multe altele din Crai, nu prezintă marcaj turistic. Este o zonă pentru “connaisseurs”, nu ajunge chiar oricine acolo iar în acest caz e un lucru bun. Zona este o adevarată alee a florilor de colț și dat fiind că în această poiană se află singurul izvor de apă din zonă, este vizitată des de capre negre.
Din motive obiective nu voi dezvalui aici detalii despre accesul în zonă. Cel mai indicat este să mergeți cu cineva care cunoaște bine traseul.
Fotografiile au fost realizate în decursul a doi ani, în patru ture diferite.
Oameni fără de locuri 
Cristi, iti citesc blogul de cand a aparut si imi place la nebunie stilul tau de a scrie, ma simt ca si cum as fi vizitat si eu fiecare din locurile despre care povestesti aici…asta cu Poiana Inchisa este insa cea mai buna de pana acum…as vrea sa te cunosc in persoana, poate iesim la o cafea odata…
Astept cu nerabdare urmatorul post!!!!>:D<
Ma bucur ca iti place! Voi continua seria de articole, am ceva de recuperat 🙂
superb! ba, n-am fost niciodata aici. dar e clar ca tre s-ajung 🙂
Frate Matei, recunosc la asta nu ma asteptam! Las’ ca dau la schimb pe o tura la cocot! 😛
Eu am descoperit recent blogul asa ca poposesc cu un salut, cu felicitari pentru articole, pentru superbele fotografii si la cat mai multe calatorii!
Si blogul este recent, asa ca l-ai descoperit la timp! Multumesc pentru cuvintele frumoase!
De data asta chiar ca m-ai facut praf! Pozele cu capre sunt totale (asta fiindca eu sunt Capricorn:) Doamne, ce multi ani au trecut de cand am facut o tura in Piatra Craiului, suferind cumplit pe “la lanturi” si ce rau imi pare dupa vremurile in care mergeam si eu cu un rucsac in spate (vreau sa zic unul de 22-24 kg, nu unul mic ca acum, cand ma plimb prin orasele lumii). Ciudat, dar desi toamna e anotimpul meu preferat, nu mi-am inchipuit niciodata cum arata Piatra in acest sezon. Multumesc ca mi-ai aratat.
Pacat…ca au trecut multi ani de cand nu ai mai fost in Crai, ar trebui sa iti iei rucsacul ala de vizitat orase si sa dai o fuga, vorba aia e la maxim 3 ore de mers, dar mai ales la noi in tara! In perioada asta (cam dupa prima bruma) are loc trecerea copacilor la “haine” de iarna, peisajul este magnific.
Super faine pozele, multumesc!
Felicitari pentru articol, si multumiri pentru poze !
Imi doresc sa ajung in Piatra Craiului, sper sa reusesc cat mai curand 🙂