Skip to content
30 October, 2011 / Cristian Oproiu

Dolomiti Ampezzane fără cuvinte – grupa Tofane


Rifugio Col Drusciè (1,778 m)


Rifugio Cima Tofana (3,243 m)


Terasa suspendata Cima Tofana, in planul indepartat Cortina D’Ampezzo


Tofana di Dentro (3,238 m)


Grupa Fanes, in planul indepartat grupa Senes


Tofana di Rozes (3,225 m)

Sus, jos: Ferrata G. Olivieri


Tofana di Mezzo (3,244 m), al treilea ca inaltime din Dolomiti


Tofana di Rozes (3,225 m)


Grupa Cristallo


Capanna Ra Valles (2,470 m)

Advertisements
25 October, 2011 / Cristian Oproiu

Dolomiti Ampezzane fără cuvinte – grupa Nuvolau

DSC_3941
Tofana di Rozes (3,225 m)

DSC_3950
Ferrata Nuvolau, una dintre variantele de traseu spre Rifugio Nuvolau (2,575 m)

DSC_3960
Platoul Nuvolau, locul ideal pentru a observa celelalte masive din Dolomiti.

DSC_3962
Grupa Tofane – Tofana di Rozes (3,225 m), Tofana di Mezzo (3,244 m)
și Tofana di Dentro (3,238 m)

DSC_3971
Ultima portiune din traseu inainte de Rifugio Nuvolau.

DSC_3976
Final de ferrata Nuvolau.

DSC_3986

DSC_3987

Sus, jos: Averau (2,649 m)

DSC_3988

DSC_3991

DSC_3995

DSC_4001

Meteorologie pe intelesul tuturor@ Rifugio Averau.

DSC_4003
Cinque Torri di Averau

DSC_4015
Sus, jos: Ferrata Averau, singurul traseu de acces spre varful cu acelasi nume.

DSC_4018

DSC_4020

DSC_4024

DSC_4031

Sus, Jos: Vedere de pe vf. Averau (2,649 m)

DSC_4036

DSC_4039
Nuvolau, Marmolada si Passo Giau. Vadere de pe Averau.

DSC_4043
Cinque Torri

DSC_4046
Rifugio Nuvolau (2,575 m)

DSC_4051
Tofana di Rozes (3,225 m) și Tofana di Mezzo (3,244 m)

DSC_4061
Cinque Torri. In planul indepărtat, Cortina d’Ampezzo și grupa Cristallo.

DSC_4062
Grupa Tofane

DSC_4069

Nuvolau vazut din passo Giau.

19 October, 2011 / Cristian Oproiu

Dolomiti Ampezzane fără cuvinte – grupa Cristallo

DSC_3687
Monte Cristallo (3,221 m), cel mai înalt vârf din grupa cu același nume.

DSC_3671
Monte Antaleo (3,264 m), al doilea ca înălțime din Dolomiti.

DSC_3759
Grupa Tofana, vedere de la Son Forca (2,235 m).

DSC_3767

DSC_3778
Gondola spre Forcella Staunies (2,919 m), construită în 1956 cu ocazia Olimpiadei de iarnă care a avut loc în Cortina D’Ampezzo.

DSC_3790
Rifugio G. Lorenzi (2,932 m)

DSC_3804

DSC_3810

DSC_3813
Croda Rossa d’Ampezzo (3,146 m)

DSC_3827
Ponte Cristallo și Rifugio G. Lorenzi, la începutul traseului de via ferrata Ivano Dibona.

DSC_3830

DSC_3833
Cristallino d’Ampezzo (3,008m)

DSC_3834

DSC_3842

DSC_3847

DSC_3867

Refugiul Ricovero Buffa di Perrero, Croda Rossa în planul îndepărtat.

DSC_3873
Refugiul Ricovero Buffa di Perrero (2,862 m)


DSC_3886

 

DSC_3887

26 June, 2011 / Cristian Oproiu

Budva, orașul și riviera

Budva este de departe cea mai populară destinație turistică din Muntenegru, în mare parte datorită plajelor și cluburilor de noapte foarte animate. Orașul s-a dezvoltat în jurul peninsulei unde se află astăzi cetatea veche, atrăgând turiști din toată lumea, cu o pondere mai mare din țările balcanice. În zonă sunt în jur de 35 de plaje, acoperite cu piatră fină, 8 dintre ele fiind atestate “blue flag”.

Planificare

Site oficial Budva

Site oficial Muntenegru

Mai multe despre Muntenegru și Kotor, aflat la 20 km de Budva, aici.

 


Primul contact cu Budvanska Rivijera, sau Budva Riviera

Sus, jos: Portul Budva


Insula Sveti Nikola, denumita de catre muntenegreni Hawaii


Plimbare pe zidurile cetății la apus


Insula Sveti Stefan, acum resort de 5 stele

21 June, 2011 / Cristian Oproiu

Kotor, de veghe în cel mai sudic fiord al Europei

În Evul Mediu, Kotor a fost un important centru comercial și cultural de pe coasta Adriaticii. De-a lungul secolelor s-au dat mari bătălii pentru controlul acestui golf natural din sudul Muntenegrului. Imperiul Bizantin, Veneția, Ungaria, Franța și Austria și-au lăsat amprenta peste acest oraș medieval până în 1918, când a devenit parte din Yugoslavia. Cetatea a avut de suferit serios în urma cutremurului din 1979 și a fost reconstruită aproape în totalitate cu sprijinul UNESCO.

DSC_3368
Golful Kotor în razele calde ale dimineții

De cele mai multe ori când vine vorba despre țările din fosta Yugoslavie, foarte mulți privesc cu scepticism potențialul turistic al acestei zone, mare parte din cauza “moștenirii” comuniste și conflictelor armate relativ recente. Fie că vorbim despre Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina sau Albania, lăsând la o parte trecutul lor comunist, descoperim o istorie bogată și influențe puternice din partea marilor puteri. Mai mult, cadrul natural din Balcani este de o frumusețe copleșitoare, reușind să te surprindă la tot pasul.

Drumul

Dacă alegeți să ajungeți aici cu mașina, trebuie să știți că vă așteaptă un drum lung și anevoios, mai ales când tranzitați Serbia. Din București sunt aproximativ 1000 km, mare parte din ei pe drumuri montane. Vorbim de un traseu între 15 și 20 ore, în funcție de ruta aleasă. Nu vă bazați “orbește” pe sistemul de navigație, în Serbia vă poate oferi surprize mari.

DSC_2992
Apus pe drumul dintre Podgorica și Budva

Odată ajunși în Muntenegru, drumul în sine reprezintă o atracție turistică și vă va ține “lipiți cu nasul de geam” tot drumul până în Kotor. Vorbim despre o călătorie numai printre munți înalți și canioane spectaculoase, pe șosele impecabile. Cel mai notabil este canionul Morača, la nord de Podgorica, lung de aproximativ 113 km. Este aproape incredibil cum șoseaua și-a croit drum prin această demonstrație de forță și măreție a naturii.

Pentru că suntem la capitolul canioane, ar trebui să știți că în Muntenegru se află cel mai mare canion din Europa, al doilea din lume după Marele Canion din SUA. Canionul Tara este lung de peste 82 km și are o adâncime în anumite locuri de aproape 1300 m. Mai multe citiți aici.

Golful Kotor/ Kotor Bay/ Boka Kotorska

Kotor este incontestabil unul dintre cele mai frumoase orașe de pe coasta Adriaticii, concurența fiind foarte mare. Arhitectural vorbind, el nu se deosebește izbitor de Budva sau Dubrovnik, dar are un mare atu, și anume cadrul natural în care se află. Munții înalți de care este înconjurat îți oferă o multitudine de locuri cu belvedere care îți taie literalmente respirația, majoritatea fiind accesibile cu mașina pe drumuri asfaltate.

Unul dntre ele este Vrmac, extensie a munților Lovćen, care separă golful Kotor de orașul Tivat oferind o privire de ansamblu spectaculoasă asupra regiunii. Aici se află și fortul Austro-Ungar, unde se termină drumul asfaltat și încep traseele marcate. “Terasa” panoramică se află la doar 15 minute de mers prin pădure, iar pentru o perspectivă mai generoasă puteți urca pe Sveti llija (785 m), cel mai înalt vârf al masivului, aflat la aproximativ 2 ore de mers pe jos.

Un alt punct de unde puteți admira golful este șoseaua care leagă Kotor de Cetinje. Drumul este îngust și foarte virajat, având la bază fostul drum de catâri care lega Cetinje de celelalte centre comerciale până în secolul al XIX-lea.

Un alt itinerariu cu peisaj generos care merită parcurs este riviera care leagă Kotor de Tivat, mai ales la orele înserării. Drumul îngust își găsește calea printre casele parcă “împinse” spre golf de versanții abrupți și porturi cu ambarcațiuni mici.

Cetatea medievală Kotor

Străzile înguste și întortocheate ca un labirint, piețele înghesuite care îți răsar în cale atunci când te astepți mai puțin și numeroasele monumente arhitecturale de factură medievală completează perfect structura asimetrică a cetății Kotor.

Intrarea în cetate se face pe una dintre cele 3 porți. Cea mai importantă este Poarta Mării, datând din secolul al XVI-lea. Aici se află și punctul de informare turistică de unde vă puteți procura gratuit o hartă a cetății, de care cu siguranță veți avea nevoie pentru a vă orienta prin labirintul de străzi al cetății.

Restaurantele și barurile sunt la tot pasul și nu sunt diferențe majore între ele, indiferent că vorbim despre meniu, servire sau prețuri. Evident, peștele și fructele de mare proaspete nu trebuie ratate aici, la cele mai multe dintre restaurante având posibilitatea să iți alegi peștele înainte de a fi gătit.

DSC_3148
Mix de scoici și creveți la umbra zidurilor estice

Prețurile sunt în general rezonabile, o cafea este în jur de 1-1,30 euro, o bere cam 2 euro iar un fel principal cu fructe de mare între 7 și 16 euro. De reținut că la cafenele și baruri băuturile sunt un pic mai ieftine.

După ce vă răsfățați cu bucate alese, nu trebuie să ratați o plimbare pe zidurile medievale ale cetății, care se ridică la aproape 260m deasupra mării, culminând cu fortăreața Sveti Ivan, de unde panorama asupra cetății și a golfului Kotor este remarcabilă.

Alte lucruri de care ar trebui să țineți cont

În Muntenegru moneda de circulație este euro.
Taxa de drumuri (sau de ecologie, cum o numesc ei) se achită la intrare în țară și este în valoare de 10 euro.
Poliția este destul de permisivă și aveți mari șanse să scăpați de amenzi pentru abateri minore, totuși nu forțați nota. Noi am fost opriți de două ori pentru depășirea vitezei legale în localitate și am scăpat doar cu un avertisment verbal. De asemenea, traficul rutier în țară este destul de calm și civilizat.
Muntenegrenii nu sunt foarte buni vorbitori de limbă engleză, însă sunt foarte binevoitori și serviabili.
În majoritatea localurilor există WI-FI gratuit.
Prețul la carburanți este același ca și în România. Țigările sunt mult mai ieftine și variază considerabil în funcție de marcă.

Muntenegru mi-a creat o impresie puternică și m-a îmbătat cu gândul revenirii. Este o țară completă, cu munți înalți, canioane impresionante, ieșire la marea Adriatică, cetăți medievale, gastronomie aparte, oameni care știu să facă turism și prețuri accesibile. Lucruri de care vă veți convinge în scurt timp odată ajunși acolo.

Planificare

Site oficial Muntenegru

Site oficial Kotor

Ruta 1:  București – Drobeta Turnu-Severin –  Kotor (recomandat)

Ruta 2:  București – Sofia – Pristina – Kotor (tranzit Kosovo)

Ghid Kotor virtualtourist.com

DSC_3052
Golful Kotor văzut de pe muntele Vrmac

DSC_3061
Cetatea medievală Kotor văzută de pe muntele Vrmac

DSC_3080
Vas britanic acostat în portul Kotor

DSC_3086
Restaurant în cetatea Kotor, în așteptarea clienților. Mesele la soare nu au prea mult succes.

DSC_3087
Vreme de visare la o cafenea ascunsă în cetate

DSC_3093
Unul din zecile de magazine de suveniruri din străzile Kotorului

DSC_3098
Obloane specifice, prezente la aproape toate geamurile clădirilor

DSC_3100
Turiști verificând harta cetății; străzile ca un labirint te pot dezorienta în anumite momente

DSC_3102
Intrarea estică în cetate

DSC_3104
Scuterul este un mijloc destul de popular de a te deplasa prin Kotor


DSC_3106
Poartă de acces spre zidurile cetății

DSC_3109
Hainele multicolore întinse la uscat sunt o imagine foarte des întâlnită pe străzile cetății.

DSC_3119

DSC_3121
Galerie de artă. Haine întinse la uscat

DSC_3125
Una dintre puținele piețe ale cetății.

DSC_3127
Gang îngust de legatură între două străzi “mai mari”

DSC_3134
Clopotnița din cadrul îndepărtat trădează o mică biserică ascunsă în linia celorlalte clădiri

DSC_3136

DSC_3141
Haine la uscat și obloane

DSC_3144
Pictură în stradă

DSC_3155
Sus, jos: Și pisicile se odihnesc câteodatăDSC_3157

DSC_3159

DSC_3179

DSC_3189
Sus, jos: Golful văzut de la fortăreața Sveti Ivan

DSC_3201

DSC_3204
Vedere de pe zidurile cetății

DSC_3234
Golful văzut de pe riviera dintre Kotor și Tivat

DSC_3243
Ambarcațiune mică solitară profitând de apa calmă a golfului Kotor

DSC_3245
Insula Gospa od Škrpjela

DSC_3376

Sus, jos: Panorama de pe drumul dintre Kotor și Cetinje

DSC_3393

15 June, 2011 / Cristian Oproiu

Kosovo în treacăt

 

Evident, în Kosovo nu ai cum să ajungi decât din greșeală. Ținutul proaspăt proclamat de la sud de Serbia nu este tocmai o destinație de vis, însă dacă nimeriți pe aici, iată cam ce trebuie să aveți în vedere.

Țara se află în reconstrucție masivă, casele “la roșu” apărute ca după ploaie trădează intenția de populare forțată a zonelor. Majoritatea populației este de religie musulmană, țara fiind împânzită de moschei. Moneda de circulație este Euro.

Un lucru important de care trebuie să țineți cont este că asigurarea auto nu este valabilă aici, drept urmare trebuie să vă încheiati o nouă poliță la punctul de frontieră la un cost “modic” de numai 32 euro pe saptămână. Drumurile sunt in general bune, ba chiar în cațiva ani au toate șansele să aibă mai mulți km de autostradă decât România!

Capitala kosovarilor este Pristina, un oraș supraaglomerat de asemenea în reconstrucție masivă. La o scurtă trecere cu privirea nu ai cum să nu remarci cat de mult au putut construi în aprox. 3 ani, de când și-au câstigat independența, fie ca vorbim de mall-uri, ansambluri rezidentiale sau șosele.

Un punct de atracție care merită toată atenția și probabil singurul, este canionul Rugova în apropiere de Pec, făcând parte din M-tii Prokletije, cel mai înalt masiv din Alpii Dinarici. Canionul este străbătut de o șosea lunga de 25km asfaltată în totalitate. Contrar celor indicate de majoritatea sistemelor de navigație și chiar Google Maps, pe acest drum nu se poate trece granița în Muntenegru, lucru pe care l-am probat și noi.

În ciuda conflictelor recente, la o primă vedere Kosovo pare o țară foarte liniștită și nu mi-a dat nici macar pentru o secundă senzația de nesiguranță. Oamenii sunt primitori și dispuși să te ajute.

 

Concluzionând, Kosovo nu este țara pe care vrei să o vizitezi, însă dacă totuși nimerești aici, merită să poposești chiar și  vreme de câteva ceasuri. 

 

 

 


Indicator întalnit la trecerile pe poduri


Bazar în Pristina


Pristina


Canionul Rugova, în apropiere de Pec


Sus, jos: Canionul Rugova

18 May, 2011 / Cristian Oproiu

Bâlea Lac în Mai sau ultima zapadă din sezon

 

DSC_2551
Vedere spre creasta principală de pe Transfagarășan înainte de răsărit

DSC_2554
Cabana Balea Cascadă

DSC_2559

DSC_2612

DSC_2648
Bâlea Ice Hotel…sau ce a mai ramas din el

DSC_2650

Cabana Paltinu și Șaua Doamnei

DSC_2653

DSC_2664
Cabana și lacul Bâlea acoperit de zăpadă

DSC_2701

DSC_2722

DSC_2724

DSC_2726

DSC_2728
Refugiul Salvamont Bâlea

DSC_2730

DSC_2734

DSC_2743

DSC_2749

DSC_2771

DSC_2772

DSC_2777
În șaua Doamnei

DSC_2797

DSC_2825
Coborâre dificila pe horn 

DSC_2863

DSC_2867

%d bloggers like this: